Cheile Bicazului
Cheile Bicazului sunt renumite in Romania, datorita marimii lor impresionante.
Ele au fost formate de raul Bicaz si fac legatura intre Transilvania si Moldova.
De asemenea, Lacul Rosu, format prin bararea naturala a apelor paraului Bicaz (anul 1837), ofera privirii un peisaj deosebit de pitoresc.
Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Rosu in amonte pana la localitatea Bicazul Ardelean in aval.
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas prezinta un deosebit interes stiintific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic, peisagistic dar si din punctul de vedere al diversitatii biologice generate de marea varietate a conditiilor geoclimatice.
Localizare
Parcul este localizat in Muntii Hasmas (Haghimas), situati in grupa centrala a Carpatilor Orientali, grupa montana cunoscuta si sub denumirea de Carpatii Moldo-Transilvani. Parcul se afla in zona central-nord-estica a Romaniei, pe raza judetelor Neamt si Harghita.
Acces
Aria protejata Cheile Bicazului-Hasmas este strabatuta de drumul transcarpatic (DN12C) care leaga localitatea Gheorgheni, situata in Depresiunea Giurgeului (drenata de raul Mures), de Bicaz, oras amplasat pe raul Bistrita. Accesul spre Hasmasul (Haghimasul) Mare se poate face si de la Balan, situat la Nord de Sandominic, de pe DN12.
Rezervatii naturale incluse in Parcul National Cheile Bicazului-Hășmaș
Cheile Bicazului (jud. Neamt, 1.600 ha si jud. Harghita, 2.128 ha) si Lacul Rosu, Cheile Sugaului % (10 ha), Avenul Licas (5 ha), masivul Hasmasul Mare-Piatra Singuratica si Hasmasul Negru (800 ha).
Atractii
Piatra Altarului este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor Bicazului. Cu inaltimea lui de 1154 m, este mai mic fata de varfurile din jur, dar este frumos si atragator. Primii cuceritori ai acestui turn de calcar, au fost alpinistii brasoveni Csallner Ervin si Goldschmidt Waldemar la 08 septembrie 1934. Primul care a urcat pe turnul Bardosului fara echipament de alpinist in port popular a fost Keresztes Zoltan din Joseni, faptul caruia este legendar si astazi. In anii comunismului o stea rosie cu diametrul de 7 m a fost expusa pe Piatra Altarului, dar in 1990 a fost schimbata cu semnul crestinismului-cu cruce.
Cheile Bicazulul
Situat in valea raului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcatuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus in marile triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele sau si-a capalat de la raul Bicaz. avand o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele de "paradisul alpinistilor". in aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la cativa metri. Acest loc se numeste Poarta ladului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se largesc, pana la stancile Turnului Negru. De aici porneste poteca catre Pestera Neagra care are intrarea de 15 m inaitime si 3 m latime. De la intrare in pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de m se stramteaza, iar dupa inca 10 m se termina. Inainte de varsarea Bicajelului in Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, inceput in anii 1940. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gatul ladului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stanga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gatul ladului. De la varsarea paraului Bicajel incepe cea mai spectaculoasa zona a cheilor cu 0 lungime de 800 m, Gatul ladului, care se strecoara intre Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gatului ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei. Pestera are o lungime de 69 m, asa de stramta incat se viziteaza numai taras. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare. Peste drum, paraul Bardos coboara de sus intr-o rigola stramta. De aici valea se largeste treptat, si in aval intalnim numai paduri foioase. Cu 2,5 km mai jos, se desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care incepand din 1971 este declarata zona ocrotita pe o intindere de 90 hectare.
Cheile Bicajelului
Afluentul cel mai important al Bicazului din zona, este Bicajelul, care se formeaza sub Poiana Tarcaului, si are o lungime de 20 km. La capatul aval al paraului cca.2 km parcurge paraul o zona de chei similar cu Cheile Bicazului. La 500 m de la confluenta Bicajelului cu Bicazul, putem admira numeroase mici cascade pe care le parcurge zgomotos apa paraului. Cea mai frumoasa si salbatica zona a acestei chei se afla intre Fagetul Ciucului (Cichibiuc) si Piatra Surducelului de la care in amonte parcurge Bicajelul lin, zona satului rasfirat cu acelasi nume. Cu mai mult de 3 km in amonte de la Cheile Bicajelului mai sunt doua chei mai mici: Primul se numeste Cheile Duruitoarei sau La Cascada, cu lungimea de 400 m, iar al doilea se afla pe drumul ce leaga Lacu Rosu cu Trei Fantani si se numeste La Bechet, avand o lungime de 350 m. Cheile Dururtoarei are de asemenea mici cascade.
Cheile Laposului
Afluent de stanga al Bicazului este paraul Lapos, care de asemenea parcurge o zona stancoasa deo sebi t de frumoasa. Sub Piatra Altarului valea Laposului se stramteaza, avand un sir de mici cascade. Ceea mai spectaculoasa parte din aceste chei este insa partea dintre Cusma Laposului si Piatra Altarului. Lungimea totala a cheilor este de 1800 m, ceea mai mare cascada are inaltimea de 25 m.
Cheile Sugaului
In partea superioara a satului Bicaz Chei, in Suteni, in avalul vaii Sugaului se desfasoara Cheile Sugaului- 0 zona stancoasa deo sebi t de frumoasa, sub forma de canion, cu o lungime de 350 m pe care se afla un sir de cascade. Pana la construirea drumului lorestier pe valea Sugaului. zona locuita din Barnadu a fost accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul. localnicii au construit pod in chei, pe barne transversale care a fost o capodopera a tehnicii populare. Peste drum de la Cheile Sugaului, se afla Stanca lui Stan, formatiune stancoasa ingusta, care a ramas in urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii carierei de calcar, din Muntele Surducului.
Pestera Munticelu (Ghiocelul)
Este situat pe teritoriul comunei Bicaz Chei, la 8 km. de Lacu Rosu, pe partea stanga a raului Bicaz. Este format din doua sali; dar nu este inca iluminata. Fara ghid poate fi parcursa in 30 de minute. Pestera este rezervatie naturala, unde putem admira frumoase stalagmite si stalagtite. Din pacate, in ultima vreme vizitatorii au facut multe pagube in pestera.